Fazanul este o pasăre mobilă,
de zi, care-şi caută hrana în mediul înconjurător. Principala sa hrană este de origine vegetală sau
animală, raport care se modifică în funcţie de condiţiile meteorologice şi de anotimpurile anului.
Se hrăneşte cu diferite seminţe ale unor plante de câmp, culturi de cereale, cu fructe mărunte sau cu
seminţe ale acestora, cu sâmburi (folosiţi în locul pietricelelor pentru digestie mecanică), cu frunze, tulpini
sau tuberculi, provenite de la tot felul de plante. Atunci când există un strat mai gros de zăpadă, fazanii
se mulţumesc şi cu rămurele mai subţiri ale unor foioase. Distruge mulţi dăunători ai culturilor
de cereale – larve, gândaci, omizi, fluturi, gândacul de Colorado. Consumă, de asemenea, şi şoareci de
câmp sau alte mici rozătoare. În timp ce îşi caută hrana, fazanul scurmă doar la suprafaţă şi
nu produce nici un fel de pagube culturilor agricole.
Potrivit unor studii, hrana fazanului
se împarte astfel: 42% seminţe de la tot felul de buruieni şi plante, 23% insecte dăunătoare, 11% şoareci,
melci, mici rozătoare, 2-3% seminţe ale unor culturi agricole.
Odată cu venirea toamnei,
păsările formează stoluri,, masculii şi femelele trăind separat. Păsările încep să
se hrănească sănătos şi să acumuleze o importantă cantitate de grăsimi sub piele (8-10mm)
şi pe organele interne, pe care le vor folosi drept sursă de energie pe timpul iernii. Fazanii sunt păsări
poligame. Masculii îşi aleg un loc înalt de pe teritoriul lor şi încep să cânte până atrag 4-6 femele,
care încep să construiască cuibarul.
Femelele îşi fac cuiburile în tufişuri, mărăcini şi alte locuri greu accesibile. Cuibarul
este reprezentat de o groapă adâncă de 3-5 cm şi lată de cel mult 15 cm, care este acoperită cu iarbă
uscată şi puţin puf. Este posibil ca unele femele tinere să ouă, la început direct pe pământ.
Femelele depun ouă, în funcţie de condiţiile climaterice ale zonei, de la sfârşitul lui aprilie, până
la începutul lunii mai. În condiţiile creşterii intensive, depunerea ouălor începe la jumătatea lunii
mai şi durează o lună de zile. În mediul lor natural, făzăniţele produc 8-18 ouă, cu o
greutate medie de 32g, cu dimensiuni de 34-45 x 36-47 mm. În cazul creşterii intensive, de la o femelă care depune
ouă se pot obţine 45-65 ouă. Ouăle se clocesc, în medie, într-un interval de 24 de zile. Puii de fazan
cresc foarte repede, la vârsta de 2 săptămâni ajungând la 350-390g, atunci când sunt bine hrăniţi.
Fazanii trebuie prinşi şi transportaţi cu atenţie. Transportul
se face în lădiţe sau coşuri cu dimensiuni de 60-80 x 30-35 x
30 cm. Partea din faţă este acoperită cu un gard de sârmă. Capacul trebuie căptuşit cu pânză
groasă de cânepă, pentru a se evita o eventuală rănire a păsărilor. Pe pereţii exteriori
se practică orificii cu un diametru de 2 cm pentru a permite accesul aerului curat.
În timpul transportului, fazanii sunt hrăniţi cu porumb sau orz măcinat, aruncat pe podea. Pe peretele
din faţă al gardului se leagă o adăpătoare şi se pun cofraje suculente şi iarbă verde.
